Motto:
-Tatăl meu are 6 ani!- Cum așa?!
- Păi, este tătic abia de când m-am născut eu!
Părinții au aceeași vârstă cu copiii lor, după cum declara - cu o inteligență pătrunzătoare - un copil atunci când a fost întrebat câți ani are tatăl său. Oricât de paradoxal ar părea, un părinte devine părinte abia odată cu apariția copilului. Ideal, din momentul concepției copilului, nu doar de la nașterea acestuia.
În ședințele de consiliere pe care le am cu cei care au ales să fie părinți, facilitez demersuri de conștientizare și asumare a rolurilor parentale, a dimensiunilor părintești și de îmbunătățire a interacțiunilor părinților cu copiii lor. Pun accentul pe calitatea ascultării (de sine și a celuilalt) în acest proces de devenire parentală, facilitez diferența dintre nevoi și dorințe și depășirea fricilor. Facilitez reflecții și descoperiri personale, distincții între viața și aspirațiile părintelui și viața și aspirațiile copilului. Susțin educația copiilor ca ființe autonome și eliberarea de atașamente nesănătoase.
Lucrez cu adulții deveniți părinți, dar al căror copil interior iese la suprafață în momentele tensionate cu propriii lor copii. Le facilitez părinților conectarea cu copilul interior și vindecarea traumelor din copilăria timpurie, pentru a pune bazele unor relații sănătoase cu fiecare membru al sistemului familial. De la părinții, deveniți bunici, la propriii copii.
Lucrez cu ambii părinți (simultan sau în paralel), pentru ca fiecare să-și asume rolul, în deplină cunoștință de cauză și în concordanță cu celălalt. Lucrez cu cei doi părinți pentru ca aceștia să-și conștientizeze contribuțiile unice la educarea copilului, să se susțină reciproc în creșterea acestuia, în loc să se saboteze unul pe celălalt. Susțin implicarea mămicilor în educația copiilor în mod ponderat. Militez ca mămicile să le facă loc și tăticilor în îngrijirea și educația copiilor, să accepte că tăticii nu sunt...mămici și că au o altfel de contribuție (cel puțin la fel de valoroasă!) la dezvoltarea unor copii sănătoși din punct de vedere fizic, mental, emoțional și spiritual.
Lucrez cu un singur părinte, pentru a facilita schimbări incipiente la nivelul familiei sau în cazul în care cel de-al doilea părinte nu arată interes în îmbunătățirea relației sale cu copilul. Dacă tu dorești să fii vectorul schimbării, îți spun doar atât: Nu-ți fie teamă! Schimbarea se va produce, chiar dacă nu ai susținerea directă a celuilalt părinte. Când acționezi asupra unui element al sistemului familial (unul dintre părinți), schimbarea se repercutează, inevitabil, asupra întregului sistem. Suntem interconectați și, de aici, și frumusețea transformării: impactează întregul sistem. Chiar și în cazul unui divorț - dacă relația de părinți se menține - schimbarea se propagă inevitabil către părintele mai puțin implicat.
Îndrăznește! Apa sapă în munte. La fel și tu, cu stăruință, poți genera schimbarea pe care ți-o dorești!
Born2BeHappy